Protocolul de la Nagoya și ABS pentru aprovizionarea botanică

Ingredientele botanice poartă un istoric juridic pe care mulți cumpărători nu îl văd niciodată. Un butoi de extract nu este doar o marfă; el provine din biodiversitatea unei țări, iar din 2014 un cadru internațional reglementează modul în care acea biodiversitate poate fi utilizată și cine împarte valoarea pe care o creează. Pentru oricine se aprovizionează cu active cosmetice naturale, Protocolul de la Nagoya nu mai este o lectură de fundal opțională.

Ce reglementează Protocolul de la Nagoya

Protocolul de la Nagoya a fost adoptat în 2010 și a intrat în vigoare în 2014 ca acord suplimentar la Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD). Stabilește reguli pentru accesul și repartizarea beneficiilor (ABS): accesul la resursele genetice și repartizarea corectă și echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea lor. Esențial, se extinde și la cunoștințele tradiționale asociate acelor resurse — practicile comunităților indigene și locale care au folosit de mult timp o plantă. Principiul de bază este suveranitatea: o țară furnizoare decide condițiile în care resursele sale genetice pot fi accesate și utilizate, și se poate aștepta la o parte din valoarea rezultată.

PIC și MAT: cele două elemente fundamentale

Două mecanisme stau în centrul sistemului. Consimțământul Prealabil în Cunoștință de Cauză (PIC) este autorizația pe care o țară furnizoare o acordă înainte ca o resursă genetică să poată fi accesată. Termenii Convenți de Comun Acord (MAT) sunt condițiile negociate atașate acelui acces, inclusiv modul în care vor curge înapoi beneficiile monetare sau nemonetare — redevențe, plăți la etape, dezvoltare de capacități sau rezultate de cercetare partajate. În practică, PIC și MAT sunt asigurate împreună prin autoritatea națională competentă a țării furnizoare, iar documentația rezultată este fundația oricărui dosar de aprovizionare conform.

Când aprovizionarea contează drept utilizare

Cea mai consecventă distincție este cea dintre comerț și utilizare. Obligațiile Protocolului se atașează utilizării, definită ca cercetare și dezvoltare asupra compoziției genetice sau biochimice a unei resurse genetice. Cumpărarea unei mărfi finite și revânzarea ei neschimbată este în mod obișnuit comerț și nu intră sub această definiție. Dar activitatea cosmetică rareori se oprește la comerț: caracterizarea activelor unui extract, screeningul fracțiunilor pentru eficacitate, sau optimizarea unui profil biochimic pot toate reprezenta utilizare. Aceasta este zona gri pentru activele și extractele cosmetice, și înseamnă că întrebarea declanșatoare nu este „ce am cumpărat?" ci „ce fac cu asta?".

Unde mușcă regula UE privind diligența necesară

În cadrul Uniunii Europene, Protocolul este implementat prin Regulamentul (UE) nr. 511/2014. Nu necesită o licență pentru comerț; în schimb impune o obligație de diligență necesară oricui utilizează resurse genetice aflate în domeniul de aplicare în UE. Trebuie să căutați, să păstrați și să transferați informațiile relevante pentru ABS: țara de origine, data și locul accesului, și referințele PIC și MAT. Evidențele trebuie păstrate timp de douăzeci de ani după încheierea utilizării. Acolo unde informațiile disponibile sunt insuficiente, obligația este de a obține un permis de acces adecvat sau de a înceta utilizarea resursei. Domeniul de aplicare contează aici — materialul accesat înainte de octombrie 2014, sau din țări care nu sunt părți, poate ieși din domeniul de aplicare al Regulamentului, dar această apreciere ar trebui făcută cu atenție.

IRCC și ABS Clearing-House

Conformitatea este mult mai ușoară atunci când o țară furnizoare a emis un Certificat de Conformitate Recunoscut Internațional (IRCC). Acest certificat confirmă că accesul a fost acordat pe baza PIC și MAT, și este publicat în ABS Clearing-House, platforma online centrală a CBD pentru schimbul de informații ABS. Un IRCC este o dovadă puternică, portabilă: dacă furnizorul dumneavoastră vă poate oferi unul, o mare parte din dosarul dumneavoastră de diligență necesară este deja construită. Acolo unde nu există IRCC, vă bazați pe permisele și acordurile de bază, care trebuie adunate și verificate individual.

Diligența necesară practică pentru cumpărător

Un proces funcțional este simplu, dacă este disciplinat. Identificați țara de origine a fiecărui botanic și confirmați dacă aceasta este parte la Protocol și ce legislație națională ABS se aplică. Solicitați documentația ABS — ideal un IRCC, altfel PIC și MAT — de la furnizorul dumneavoastră, și transmiteți acele obligații mai departe în lanțul de aprovizionare în contractele dumneavoastră, astfel încât fiecare nivel să fie responsabil. Păstrați evidențe întocmite la momentul respectiv și păstrați-le mult peste perioada statutară. În final, revizitați întrebarea comerț-versus-utilizare ori de câte ori se schimbă activitatea dumneavoastră de C&D, pentru că un nou pas de dezvoltare poate aduce un ingredient anterior din afara domeniului de aplicare în domeniul de aplicare. Tratată ca igienă de rutină a aprovizionării, mai degrabă decât ca un gând juridic ulterior, conformitatea ABS protejează atât cumpărătorul, cât și biodiversitatea din care provine ingredientul.

Acest articol este informație generală și nu constituie consultanță juridică; evaluați-vă activitățile specifice cu un consilier juridic calificat.